Text preview for : Tico.pdf part of DAEWOO TICO Romanian
Back to : Tico.part1.rar | Home
INFORMAȚII GENERALE 1A1
CAPITOLUL 1
1A. INFORMAȚII GENERALE
CARACTERISTICI VEHICUL .......................................................................................................... 1A 2 IDENTIFICAREA VEHICULULUI .................................................................................................... 1A 5 CUPLURI DE STRÂNGERE UZUALE ........................................................................................... 1A 8 PUNCTE DE SPRIJIN PENTRU RIDICAREA VEHICULULUI ..................................................... 1A 9 PRECAUȚII ..................................................................................................................................... 1A 11 INSPECȚIA ÎNAINTE DE VÂNZARE ........................................................................................... 1A 13
1A2 INFORMAȚII GENERALE
CARACTERISTICI VEHICUL (NUMAI PENTRU BENZINĂ FĂRĂ PLUMB)
Caracteristica 1. Dimensiuni Lungime Lățime Înălțime Ampatament Ecartament, Față Spate Garda la sol minimă 2. Mase La gol Încărcat 3. Performanțe Viteza maximă (km/h) Panta maximă (tan) Rază de bracare minimă (m) 4. Motor Tip motor Alezaj x Cursă (mm) Nr. cilindri Capacitate cilindrică (cc) Raport de comprimare Putere maximă (cp/rpm) Cuplu maxim (daNm/rpm) 5. Sistemul de aprindere Tip Avans inițial (°RAC față de p.m.i./ rpm) Ordine de aprindere Tip bujii Integrală 8°/950rpm (general) 4°/950rpm (BRAZILIA, CHILE) 132 RNIIYC4 F8C, benzină f. Pb (BRAZILIA : gasohol) 68,5 x 72,0 3 Cilindri 796 9,3 41/5500 6,0/2500 143 0,382 4,4 (kg) (kg) 635 1010 (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) 3340 1400 1395 2335 1220 1200 160 Valoare Supape, Caracteristica Admisie Valoare ADSA 12° ÎÎSA 36° ADSE 46° Evacuare ÎÎSE 10° la rece(mm) admisie 0,15±0,02 evacuare0,20±0,02 la cald(mm) admisie 0,25±0,02 evacuare0,30±0,02
Joc termic,
6. Sistemul de alimentare Carburator Pompa de benzină Filtrul de benzină Capacitate rezervor 7. Sistemul de ungere Tip Pompa de ulei Filtrul de ulei Capacitate ulei (cu filtru) 8. Sistemul de răcire Tip Pompă Termostat Capacitate circuit Cu lichid Axială Cu ceară 4 Mixt Trohoidă Cartuș filtrant 2,5 (2,7) Dublu corp inversat Tip diafragmă Cartuș filtrant 30
(L)
(L)
(L)
INFORMAȚII GENERALE 1A3
CARACTERISTICI VEHICUL (NUMAI PENTRU BENZINĂ CU PLUMB)
Caracteristica 1. Dimensiuni Lungime Lățime Înălțime Ampatament Ecartament, Față Spate Garda la sol minimă 2. Mase La gol Încărcat 3. Performanțe Viteza maximă (km/h) Panta maximă (tan) Rază de bracare minimă (m) 4. Motor F8C, benzină cu Pb Tip motor 68,5 x 72,0 Alezaj x Cursă (mm) 3 Cilindri Nr. cilindri 796 Capacitate cilindrică (cc) 9,3 Raport de comprimare 41/5500 Putere maximă (cp/rpm) Cuplu maxim (daNm/rpm) 6,0/2500 5. Sistemul de aprindere Tip Avans inițial (°RAC față de p.m.i./ rpm) Ordine de aprindere Tip bujii Supape, Admisie Evacuare Integrală 8°/950rpm 132 RNIIYC4 ADSA 12° ÎÎSA 36° ADSE 46° ÎÎSE 10° 143 0,382 4,4 (kg) (kg) 635 1010 (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) 3340 1400 1395 2335 1220 1200 160 Valoare Caracteristica Joc termic, Valoare la rece(mm) admisie 0,15±0,02 evacuare0,20±0,02 la cald(mm) admisie 0,25±0,02 evacuare0,30±0,02
6. Sistemul de alimentare Carburator Pompa de benzină Filtrul de benzină Capacitate rezervor 7. Sistemul de ungere Tip Pompa de ulei Filtrul de ulei Capacitate ulei (cu filtru) 8. Sistemul de răcire Tip Pompă Termostat Capacitate circuit Cu lichid Axială Cu ceară 4 Mixt Trohoidă Cartuș filtrant 2,5 (2,7) Dublu corp inversat Tip diafragmă Cartuș filtrant 30
(L)
(L)
(L)
1A4 INFORMAȚII GENERALE Caracteristica 9. Transmisie Treapta I Treapta a II-a Treapta a III-a Treapta a IV-a Treapta a V-a Mers înapoi 10. Ambreiaj Tip Dimensiuni 11. Frâne Față Spate 12. Punți Tip punte față Tip punte spate 13. Sistemul de direcție Tip Unghi de bracare, Interior(°) Exterior(°) Diametrul volanului (mm) Convergența (mm) Unghiul de cădre (°) Unghiul de fugă (°) Unghi pivot (transv.) (°) Cu cremalieră 42° 35° 365 1±2 30'±1 3°35'±1° 12,5° Articulată Punte semirigidă cu disc cu tambur (mm) Monodisc uscat cu arc diafragmă 170x110x3,2 Valoare C.V. 4 3,818 2,210 1,423 0,971 3,583 C.V. 5 3,818 2,210 1,423 0,971 0,837 3,583
Caracteristica 14. Suspensii Față Spate Amortizoare Arcuri Stabilizare, Față Spate 15. Sistemul electric Baterie Alternator Demaror 16. Pneuri Față Spate (V-AH) (V-A) (kW)
Standard
McPherson Cu brațe trase Cu gaz Elicoidale Bară de torsiune Bară transversală
1228 1250 0,8
135 SR 12 (155/70 R 12) 135 SR 12 (155/70 R 12)
INFORMAȚII GENERALE 1A5
IDENTIFICAREA VEHICULULUI
Numărul șasiului
Centrul tablierului de bord, în compartimentul motor
Plăcuța de identificare a vehiculului
Partea dreaptă a tablierului de bord, în compartimentul motor
KL Y3S11 BBMC 000001
FIG. 1A 1 Numărul de identificare al motorului este localizat ca în figura de mai jos. F8C 000001 În partea inferioară a blocului motor
SPATE
FIG. 1A 2
FAȚĂ
FIG. 1A 3
1A6 INFORMAȚII GENERALE
Elemente de fixare
Majoritatea șuruburilor și piulițelor utilizate la acest vehicul sunt de tip metric. La înlocuirea unui șurub sau a unei piulițe este foarte important să fie respectate diametrul, pasul și rezistența.
Filete metrice cu trecere
Diametru nominal M1,6 M2 M2,2 M2,5 M3 x 0,5 M3,5 M4 x 0,7 M4,5 M5 x 0,8 M6 M7 M8 M10 M12 Pas (mm) 0,35 0,4 0,45 0,45 0,45 0,6 0,7 0,75 0,8 1 1 1,25 1,5 1,75 2 2 2,5 2,5 2,5 3 3 3,5 3,5 4 4
Filete metrice cu ieșire
Diametru nominal Pas (mm)
Identificarea rezistenței elementelor de fixare
Cele mai utilizate clase de rezistență pentru filetele metrice sunt 4T și 7T, iar clasa este marcată pe capul fiecărui șurub. Unele piulițe metrice au specificația de rezistență marcată pe față. În fig. 1A 4 sunt arătate diferitele moduri de marcare a rezistenței. La înlocuirea șuruburilor și piulițelor metrice trebuie utilizate elemente cu aceeași rezistență sau cu rezistență mai mare (același număr marcat, sau mai mare). Cu câteva excepții, pasul filetelor este așa cum este specificat în tabelul de mai jos.
M8 x 1 M10 x 1,25 M12 x 1,25 M14 x 1,5 M16 x 1,5 M18 x 1,5 M20 x 1,5 M22 x 1,5 M24 x 2 M27 x 2 M30 x 2 M33 x 2 M36 x 3 M39 x 3
1 1,25 1,25 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 2 2 2 2 2 2
ATENȚIE Filetele standard utilizate la acest vehicul sunt filete cu trecere până la diametrul nominal M8 și filete cu ieșire de la M10 în sus. În tabel, relația între diametrul nominal și pas este redată în funcție de felul filetului (cu trecere sau cu ieșire). La înlocuirea unui șurub sau piulițe trebuie ținut cont și de pas la filetele cu același diametru nominal.
M14 M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30 M33 M36 M39
INFORMAȚII GENERALE 1A7
NUMĂR DE IDENTIFICARE A REZISTENȚEI
ȘURUBURI METRICE NUMĂRUL CORESPUNDE CLASEI DE REZISTENȚĂ A ȘURUBULUI REZISTENȚA CU CÂT NUMĂRUL ESTE MAI MARE șI REZISTENȚA ESTE MAI MARE.
FIG. 1A 4 MARCAREA REZISTENȚEI ȘURUBURILOR
1A8 INFORMAȚII GENERALE
CUPLURI UZUALE DE STRÂNGERE
Fiecare șurub trebuie strâns cu cuplul specificat în capitolul respectiv. Dacă nu este furnizată o specificație, se utilizează valorile de cupluri de strângere din tabelul de mai jos. Dacă se utilizează un șurub cu duritate mai mare decât a celui original, se va strânge cu cuplul specificat pentru filetul original. ATENȚIE Pentru șuruburile și piulițele cu guler, cuplul de strângere trebuie să fie cu 10% mai mare decât cel specificat în tabelul de mai jos. Valorile din tabelul de mai jos sunt valabile numai pentru șuruburile și piulițele din metal și aliaj ușor.
Duritate
Diametru șurub (mm) 4 5 6 8 10 12 14 16 18
Cuplu (kgfm) Șuruburi convenționale 4T 0,10 0,20 0,20 0,40 0,40 0,70 1,00 1,60 2,20 3,50 3,50 5,50 5,00 8,00 8,00 13,00 13,00 19,00 FIG. 1A 5 TABEL CUPLURI DE STRÂNGERE
Cuplu (kgfm) Șuruburi 7T 0,15 0,30 0,30 0,60 0,80 1,20 1,80 2,80 4,00 6,00 7,00 10,00 11,00 16,00 17,00 25,00 20,00 28,00
INFORMAȚII GENERALE 1A9
PUNCTE DE SPRIJIN PENTRU RIDICAREA VEHICULULUI
1 3
2
5 4
1. 2. 3. 4. 5.
PUNCT DE RIDICARE FAȚĂ PUNCT DE RIDICARE SPATE PNEU STÂNGA FAȚĂ PNEU STÂNGA SPATE BRAȚ SUSPENSIE
FIG. 1A 6 PUNCTE DE SPRIJIN PENTRU RIDICAREA VEHICULULUI Pentru ridicarea vehiculului acesta trebuie sprijinit în punctele indicate cu săgeți ca în Fig. 1A 6. În Fig. 1A 7 și Fig. 1A 8 este indicat modul de sprijin la ridicarea cu ajutorul unui elevator, iar în Fig. 1A 9 și 1A 10 este indicat modul de sprijin pentru un cric hidraulic de garaj. ATENȚIE Când se utilizează elevatoare, se pun tampoane în pozițiile indicate (la fel pentru partea stângă și partea dreapta) și se ridică vehiculul până toate cele patru roți sunt ridicate de pe podea. Înainte de a pune tampoanele sub vehicul, trebuie ținut cont de echilibrul vehiculului pe parcursul operațiilor de service. Echilibrul vehiculului se poate schimba în funcție de piesele ce sunt demontate. Aveți grijă să blocați elevatorul după ce ați ridicat vehiculul. Dacă vehiculul este ridicat unilateral din față sau din spate, el trebuie asigurat pentru a nu se mișca în mod neașteptat. ATENȚIE Puneți cale de blocare la roțile rămase pe podea.
1A10 INFORMAȚII GENERALE Modul de sprijin când se utilizează elevatorul
FIG. 1A 7 MODUL DE SPRIJIN PENTRU FAȚĂ
FIG. 1A 8 MODUL DE SPRIJIN PENTRU SPATE
Modul de sprijin când se utilizează un cric hidraulic
FIG. 1A 9 MODUL DE SPRIJIN PENTRU FAȚĂ
FIG. 1A 10 MODUL DE SPRIJIN PENTRU SPATE
INFORMAȚII GENERALE 1A11
PRECAUȚII
1. Protecția vehiculului Întotdeauna utilizați apărătoare pentru aripi și pentru scaune pentru a feri părțile vopsite și tapițeria de murdărie. 5. Sistemul electric La deconectarea conectorilor țineți de elementul de blocare al conectorului. La conectare împingeți conectorul până este complet asigurat.
APĂRĂTOARE PENTRU ARIPĂ
2. Utilizarea cricului Când se ridică vehiculul cu cricul, cricul trebuie instalat în poziția corespunzătoare și vehiculul trebuie asigurat.
Cablejele trebuie să fie prinse corect.
3. S.D.V. Utilizați întotdeauna S.D.V. când operațiile efectuate o necesită. Nu utilizați alte scule când este nevoie de S.D.V. pentru a evita deteriorările.
Când se verifică conectorii cu ajutorul unui aparat de măsură, se introduce tija aparatului dinspre partea de intrare a firelor.
TIJA APARATULUI DE MĂSURĂ
4. Ungerea Pentru ungere se utilizează numai lubrifianții recomandați de câte ori este necesar.
La pozarea cablajelor, prindeți-le de așa natură să nu intre în contact cu piese în mișcare de rotație, cu piese care vibrează sau cu piese încinse.
PIESĂ ÎN MIșCARE DE ROTAȚIE
1A12 INFORMAȚII GENERALE 6. Se înlocuiesc garniturile, O-ringurile și știfturile cu unele noi, la reinstalare, după ce au fost demontate. 10. După reasamblare verificați funcționarea pieselor pentru a preveni reapariția defectului.
7. Șuruburile și piulițele trebuie strânse conform specificațiilor de strângere, în ordinea și cu cuplul specificate.
11. Înainte de efectuarea operațiilor de întreținere, vehiculul trebuie curățat pentru a feri piesele demontate de murdărie.
8. Toate componentele demontate trebuie aranjate cu grijă pentru a nu fi pierdute sau deteriorate și trebuie curățate și unse corespunzător. 12. Atunci când două sau mai multe persoane lucrează împreună, acestea trebuie să țină cont de măsurile de siguranță pentru a evita accidentările.
9. Trebuie manevrate cu atenție lichidele cum sunt acidul pentru baterie sau lichidul de frână, deoarece acestea pot provoca răniri sau deteriorări ale pieselor.
INFORMAȚII GENERALE 1A13
INSPECȚIA ÎNAINTE DE VÂNZARE
Vehiculul este verificat cu minuțiozitate la fabrică înainte de livrare. Totuși, datorită multiplelor etape de transport, trebuie făcută o inspecție foarte atentă înainte de vânzare. Lista verificărilor efectuate pentru inspecție Funcționarea direcției, jocul. Cursa liberă la pedala de frână și distanța până la podea când pedala este complet apăsată. Jocul la levierul frânei de parcare. Starea conductelor și furtunurilor sistemului de frânare, dacă sunt corect instalate, dacă sunt deteriorate și dacă există pierderi. Nivelul lichidului de frână. Șuruburile de la roți și de la punte dacă sunt slăbite. Cursa liberă a pedalei de ambreiaj și distanța până la podea când pedala este complet apăsată. Nivelul uleiului și dacă există pierderi la transmisie. Funcționarea levierului de schimbare a vitezelor. Starea bateriei. Nivelul uleiului și dacă există pierderi la motor. Dacă există pierderi de benzină. Nivelul lichidului de răcire și dacă există pierderi. Cureaua de transmisie dacă este slăbită sau deteriorată. Funcționarea sistemului de lumini, a claxonului și a sistemului de iluminare a bordului. Funcționarea ștergătoarelor și nivelul lichidului de spălare a parbrizului. Funcționarea încuietoarelor de la uși. Funcționarea glisierelor scaunelor. Dacă există deteriorări ale caroseriei sau ale finiției interioare. Dacă există documentele însoțitoare ale mașinii cum ar fi manualul de utilizare, ghidul de service și celelalte. Instalarea numărului de înmatriculare.
1A14 INFORMAȚII GENERALE
PAGINĂ GOALĂ
INFORMAȚII GENERALE 1B1 (CARACTERISTICI TEHNICE)
1B. CARACTERISTICI TEHNICE
MOTORUL ........................................................................................................................................ 1B 2 SISTEMUL DE ALIMENTARE ........................................................................................................ 1B 3 SISTEMUL DE RĂCIRE .................................................................................................................. 1B 3 SISTEMUL DE UNGERE ................................................................................................................ 1B 3 TRANSMISIA .................................................................................................................................... 1B 4 SISTEMUL DE FRÂNARE .............................................................................................................. 1B 4 DIRECȚIA ......................................................................................................................................... 1B 4 SISTEMUL ELECTRIC .................................................................................................................... 1B 5 ROȚILE ............................................................................................................................................. 1B 5
1B2 INFORMAȚII GENERALE (CARACTERISTICI TEHNICE)
MOTORUL
Standard Caracteristică 12,5 400 Presiunea de compresie (kgf/cm2 - rpm) Mai puțin de 1,0 Diferența de presiune de compresie (kgf/cm2) 7~9 Săgeata curelei de transmisie Nouă 7~11 (mm) Veche 0,15 La rece AD 0,25 La cald 0,20 Jocul la supape (mm) La rece EV 0,30 La cald 950±50 Turația de mers în gol (rpm) 1,5±1,0% CO Gaze de evacuare Sub 400 ppm HC Abatere de la planeitate chiulasă Abatere de la planeitate zonă galerie 1,46~1,66 AD Lungime 1,46~1,66 EV Scaun contact AD=60, EV=75 supapă Unghiuri (°) 45 15 Diametru ghid supapă 5,500~5,512 AD (mm) 5,500~5,512 EV Diametru tijă supapă 5,465~5,480 AD (mm) 5,450~5,465 EV 0,020~0,047 Joc ghid - tijă (mm) AD 0,035~0,062 EV 14,0 Lungime cap ghid supapă (mm) 54,45 Lungime arc liber(mm) Arc supapă Abatere de la ortogonalitate (mm) Jocul între culbutor și ax 0,005~0,04 (mm) Vibrații arbore cu came (mm) 36,13 AD Înălțime camă (mm) 36,14 EV 43,425~43,450 1 43,625~43,650 2 Diametre paliere 43,825~43,850 3 arbore cu came (mm) 44,025~44,050 4 5 43,500~43,516 1 43,700~43,716 2 Diametre lagăre (mm) 43,900~43,916 3 44,100~44,116 4 5 Joc ungere arbore cu came 0,050~0,091 (mm) Abatere de la planeitate bloc motor (mm) Alezaj (mm) 68,500~68,520 Cilindrii Limita de realezare (mm) Chiulasă Limită 10,0 400 Observații
Când se aplică 10kgf în centrul curelei 10 min. după încălzire 10 min. după încălzire
0,15 0,10
5,54 5,54
0,07 0,09 53,4 2,4 0,06 0,10 36,00 36,00 43,375 43,575 43,775 43,975 43,525 43,725 43,925 44,125 0,15 0,05 68,570 69,000
Numărătoarea începe de la fulie
Numărătoarea începe de la fulie
Se măsoară în 8 locuri și se face media.
INFORMAȚII GENERALE 1B3 (CARACTERISTICI TEHNICE)
Piston
Bielă
Standard 68,465~68,465 (mm) 0,025~0,045 (mm) 0,15~0,030 Segment nr. 1 0,10~0,030 Segment nr. 2 0,020~0,060 Segment nr. 1 0,020~0,060 Segment nr. 2 0,06~0,10 Segment ungere Diametru interior bosaj piston 16,006~16,014 (Ű) Diametru exterior bolț 15,995~16,000 (Ű) Săgeata (mm) Torsiune (mm) Joc axial la capătul bielei 0,1~0,2 (mm) Jocul de ungere la cuzineți 0,020~0,040 (mm) Vibrații (mm) Caracteristică Diametru piston Joc piston-cilindru Fanta segment (mm) Jocul în canal (mm) Uzură parțială maneton Diametru palier Diametru maneton Joc de ungere la cuzinet Joc axial (mm) (mm) (mm) (mm)
Limită 0,10 0,7 0,7 0,10 0,10
Observații
Segmenți
0,05 0,10 0,35 0,065 0,03 0,02
La 100mm
Se rotește un tur și se consideră 1/2 din valoarea citită
Arbore cotit
43,982~44,00 37,982~38,000 0,020~0,040 0,11~0,31
0,065 0,40
SISTEMUL DE ALIMENTARE
Caracteristică Distanța de reglaj a plutitorului (mm) Standard 17,2 Limită Observații
SISTEMUL DE RĂCIRE
Radiator Termostat Caracteristică Presiunea lichidului (kgf/cm2) Temp. de pornire a ventilatorului (°C) Temp. de început de funcționare (°C) Temp. de deschidere completă (°C) Standard 0,75~1,05 93 82 95 Limită Observații
SISTEMUL DE UNGERE
Caracteristică Presiunea de ulei (kgf/cm2) La înlocuire Cantitatea La înlocuire împreună de ulei(L) cu filtrul La demontare Cantitatea de ulei diferență între indicațiile min. și max. pe jojă (L) Calitatea uleiului Intervalul de schimbare a uleiului Intervalul de schimbare a filtrului Standard 2,5~2000 2,5 2,7 3,0 1,0 SF/CC 10W30 La 10000km La 10000km Limită Observații
Ulei motor
1B4 INFORMAȚII GENERALE (CARACTERISTICI TEHNICE)
TRANSMISIA
Caracteristică Pedală (mm) Cursă liberă Distanța de la podea (mm) (mm) Grosime Disc Cursa liberă de rotație (mm) (mm) Înălțime cap nit Planeitate placă de presiune (mm) Calitate ulei Cantitate ulei (L) Joc pinion - inel sincronizator (mm) Adâncime caneluri Treapta 1 sincroane (mm) Trepte 2, 3, 4 Treapta 5 Joc manșon balador - furcă (mm) Grosime capete furci (mm) Trepte 1,2 Trepte 3,4,5 (mm) Standard 20~30 Peste 60 7,9 Limită Observații
Ambreiaj
Sub 0,03 75W/85 2,0 (2,1) 1,0 8,2 9,6 9,4 0,2~0,6 8,7 7,8
1,0 0,5 0,15
Măsurată la periferie
Cutie de viteze
0,5 8,6 10,0 9,8 1,0 8,1 7,2
SISTEMUL DE FRÂNARE
Pedală Cilindru principal Caracteristcă Cursa liberă Distanța de la podea Diametru (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) Standard 1~8 Peste 75 19,05 48,1 9,0 10,0 17,46 180 4,3 0,5 38 180 4,3 0,5 Limită Observații Apăsată cu 30kgf
Diametru cameră etrier Frâna cu Grosime plăcuțe disc (Față) Grosime disc Bătaie laterală Diametru cilindru roată Frâna cu Diametru tambur tambur Grosime plăcuțe (Spate) Joc tambur - plăcuțe Dinți Frână Diametru tambur de parcare Grosime plăcuțe Joc tambur - plăcuțe
8,0 Sub 0,15 Măsurată de la periferie
SISTEMUL DE DIRECȚIE
Geometrie roți față Caracteristică Paralelism Cădere Fugă Unghi de bracare (mm) (°) (°) Interior Exterior Abatere de la direcția de mers (m/km) Joc volan (mm) Cuplu necesar rotire pinion casetă (kgfcm) Standard 1±2 30'±1° 3°35'±1° 40° 35° int. 0,5±1,5 0~30 8~13 Limită Observații
INFORMAȚII GENERALE 1B5 (CARACTERISTICI TEHNICE)
SISTEMUL ELECTRIC
Caracteristică Bujii Fără plumb Cu plumb Tip Distanța Tip Distanța (mm) Standard RNIIYC-4, BPR5EY-II 1,0 ~ 1,1 mm RNIIYC, BPR5E 0,7 ~ 0,8 mm 0,25~0,35 132 8±1/950 8° 15,5° 16,5° 0° 8,4° 16° 10~22 1,2 12,1k 1,280 35 0,8 2,8~3,0 14,214,8 10~12 1000±50 Limită Observații
Baterie Alternator Aer condiționat
Întrefier distribuitor Ordinea de aprindere Avans la aprindere (°RAC, grade/rpm) 1800 rpm Centrifugal 3000 rpm 4500 rpm 80 mmHg Vacuumatic 154 mmHg 250 mmHg Rezistență fișe bujii (k/m) Rezistență primar bobină de aprindere () Rezistență secundar bobină de aprindere Greutate specifică electrolit (temp. 20°C) Capacitate (Ah) Putere demaror (kW) Rezistență rotor () Tensiune reglată (V) Săgeată curea compresor (mm) Turație ralanti cu A/C pornit (rpm) Avans
Sistem aprindere
25°C, 10A
ROȚILE
Caracteristică Jantă Joc axial rulment Vibrație Dimensiuni Pneu Presiune Față (mm) Spate (mm) Față Spate Față (kgf/cm2) Spate Standard 0~0,35 0~0,35 Sub 2,5 Limită Observații
Se măsoară de la periferie
135SR12 1,8kgf/cm2
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) 2A1
CAPITOLUL 2
CLIMATIZAREA șI AERUL CONDIȚIONAT 2A. ÎNCĂLZIRE, VENTILAȚIE
DESCRIERE GENERALĂ ............................................................................................................... 2A 2 Comenzile sistemului de încălzire ..................................................................................... 2A 3 Circuitul de ventilație ........................................................................................................... 2A 3 DIAGNOSTICARE ............................................................................................................................ 2A 5 SERVICE PE VEHICUL ................................................................................................................... 2A 5 Schema electrică ................................................................................................................... 2A 5 Motor suflantă ....................................................................................................................... 2A 6 Rezistor suflantă ................................................................................................................... 2A 6 Comutator motor suflantă ................................................................................................... 2A 6 Unitate climatizare ................................................................................................................ 2A 9
2A2 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație)
DESCRIERE GENERALĂ
Sistemul de încălzire al acestui vehicul funcționează cu apă caldă și poate utiliza atât aer proaspăt din exterior cât și aer recirculat. Încălzirea și ventilația sunt asigurate prin intermediul unor aeratoare în centrul, stânga și dreapta planșei bord, a unui aerator pentru aer cald pe podea sub scaunul copilotului și a unor aeratoare pentru dezaburire de-a lungul parbrizului și în lateralele planșei de bord pentru geamurile laterale.
5
5
5
5
2
2
1
1
4
4
1. 2. 3. 4. 5.
AERATOR LATERAL AERATOR DEZABURIRE GEAM LATERAL AERATOR CENTRAL AERATOR PODEA AERATOR DEZABURIRE
FIG. 2A 1
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) 2A3
COMENZILE SISTEMULUI DE ÎNCĂLZIRE
B : Maneta de selectare a sursei de aer
Aer recirculat Aer exterior FIG. 2A 4
FIG. 2A 2
C : Maneta de comandă a temperaturii
Temperatura aerului din interiorul autovehiculului poate fi reglată utilizând această manetă. Împingând maneta spre dreapta temperatura crește.
A : Maneta de selectare a modului de livrare a aerului
Aeratoare dezaburire parbriz și geamuri laterale Aeratore dezaburire și aerator podea Aerator podea Aeratoare central și laterale planșă bord și aerator podea Aeratoare central și laterale planșă bord FIG. 2A 3
D : Manetă de comandă a suflantei
Cu ajutorul acestei manete se comandă viteza suflantei. Acționând maneta spre stânga viteza suflantei crește și în același timp și cantitatea de aer ce intră în vehicul.
CIRCUITUL DE VENTILAȚIE
AERATOR DEZABURIRE GEAM LATERAL AERATOARE DEZABURIRE PARBRIZ AERATOR DEZABURIRE GEAM LATERAL
AERATOR LATERAL AERATOR CENTRAL AERATOR LATERAL
AERATOR PODEA
AER PROASPĂT DIN EXTERIOR
AER RECIRCULAT
FIG. 2A 5
2A4 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație)
CIRCUITUL PENTRU ÎNCĂLZIRE CU AER DIN EXTERIOR
AERATOR DEZABURIRE GEAM LATERAL AERATOARE DEZABURIRE PARBRIZ AERATOR DEZABURIRE GEAM LATERAL
AERATOR LATERAL AERATOR CENTRAL AERATOR LATERAL AERATOR PODEA AER PROASPĂT DIN EXTERIOR
AER RECIRCULAT
FIG. 2A 6
CIRCUITUL PENTRU ÎNCĂLZIRE CU AER RECIRCULAT
AERATOR DEZABURIRE GEAM LATERAL AERATOARE DEZABURIRE PARBRIZ AERATOR DEZABURIRE GEAM LATERAL
AERATOR LATERAL AERATOR PODEA AERATOR CENTRAL AERATOR LATERAL
AER PROASPĂT DIN EXTERIOR AER RECIRCULAT
FIG. 2A 7
CIRCUITUL PENTRU MODUL MIXT DE LIVRARE A AERULUI
AERATOR DEZABURIRE GEAM LATERAL AERATOR LATERAL AERATOR CENTRAL AERATOR LATERAL AER PROASPĂT DIN EXTERIOR AERATOARE DEZABURIRE PARBRIZ AERATOR DEZABURIRE GEAM LATERAL
AERATOR PODEA
AER RECIRCULAT
FIG. 2A 8
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) 2A5
DIAGNOSTICARE
Simptom Suflanta nu funcționează chiar dacă a fost comandată Temperatura de ieșire nu corespunde celei reglate Cauza probabilă Siguranța suflantei este arsă Rezistorul de reglare a vitezei suflantei este defect Motorul suflantei este defect Cablajul este defect Cablurile de comandă a încălzirii sau timoneria de comandă defecte Voletul de aer defect Conductele de aer blocate Radiatorul de încălzire este blocat sau are pierderi Furtunurile radiatorului de încălzire au pierderi sau sunt blocate Acțiune corectivă Se înlocuiește siguranța Se verifică rezistorul și se înlocuiește dacă este necesar Se înlocuiește motorul Se repară Se verifică starea cablurilor și a timoneriei Se repară voletul Se repară conductele Se înlocuiește radiatorul de încălzire Se înlocuiesc furtunurile
SERVICE PE VEHICUL
SCHEMA ELECTRICĂ
H M L R/N R/N
5 7 M Vd R/N R/L R 6
R
A/V 2 1 3
G/N 15A 4
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
BATERIE LEGĂTURĂ FUZIBILĂ CONTACT CHEIE CUTIE DE SIGURANȚE COMUTATOR MOTOR SUFLANTĂ REZISTOR MOTOR SUFLANTĂ MOTOR SUFLANTĂ
A/V: G/N: Vd: R/N: R/L: R: N:
ALB/VERDE GALBEN/NEGRU VERDE DESCHIS ROZ/NEGRU ROZ/ALBASTRU ROZ NEGRU
FIG. 2A 9
2A6 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație)
MOTOR SUFLANTĂ
Demontare
1. Se deconectează terminalul de la borna " a bateriei. 2. Se deconectează conectorul motorului și rezistorului de reglare. 3. Se demontează cele trei șuruburi care fixează motorul pe unitatea de încălzire.
Verificare
Se măsoară rezistența între terminalele rezistorului. ATENȚIE Măsurarea rezistenței se face după ce aparatul de măsură a fost adus la zero.
Terminale HM
1
Rezistența (ohmi) 1,3 3,0 1,7
HL ML
Dacă rezistența măsurată nu corespunde valorii prescrise, se înlocuiește rezistorul. ATENȚIE Nu utilizați improvizații atunci când înfășurarea rezistorului este deteriorată. Înlocuiți rezistorul cu unul similar FIG. 2A 10 Montare Se montează rezistorul cu ajutorul șurubului.
1. ȘURUBURI
Montare
Se efectuează operațiunile de la demonatare în ordine inversă.
COMUTATOR MOTOR SUFLANTĂ
Demontare și verificare 1. Se trage mânerul manetei de comandă. 2. Se demontează finiția panoului manetei de comandă a suflantei. 3. Se demontează panoul manetei de comandă a suflantei. 4. Se deșurubează ansamblul manetei de comandă. 5. Se controlează continuitatea între terminalele comutatorului motorului suflantei. N H R/N R/L R
REZISTOR SUFLANTĂ
Demontare
Se slăbește șurubul și se demontează rezistorul suflantei.
2
3 1
M L N :Negru R :Roz R/N : Roz/Negru R/L : Roz/Albastru
4
1. 2. 3. 4.
ȘURUB M (VITEZĂ MEDIE) H (VITEZĂ RIDICATĂ) L (VITEZĂ SCĂZUTĂ)
FIG. 2A 11
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) 2A7
Montare
Se procedează în ordinea inversă a operațiilor de la demontare.
B. Cablul de comandă a temperaturii 1. Se pune maneta de comandă în poziția de aer rece.
Reglaj
A. Cablul de comandă a modului de livrare a aerului 1. Se pune maneta de comandă în poziția de dezaburire parbriz.
FIG. 2A 14 2. Se trage complet levierul în direcția indicată de săgeata din figură și apoi se asigură cablul. 3. După ce se asigură cablul se verifică funcționarea corespunzătoare.
FIG. 2A 12 2. Se trage complet levierul și elementul de legătură în direcția indicată de săgeata din figură și apoi se asigură cablul.
3 4 2 1
2
4 1 3
1. 2. 3. 4.
CABLU COMANDĂ MOD LIVRARE AER LEVIER COMANDĂ MOD LIVRARE AER UNITATE ÎNCĂLZIRE UNITATE RĂCIRE
1. 2.
LEVIER DE COMANDĂ TEMP. CABLU DE COMANDĂTEMP.
3. 4.
CABLU COMANDĂ AER LEGĂTURĂ
FIG. 2A 15
FIG. 2A 13 3. După ce se asigură cablul se verifică funcționarea corespunzătoare.
2A8 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) C. Cablu selectare sursă de aer 1. Se pune maneta în poziția de recirculare a aerului din interior.
FIG. 2A 16 2. Se trage complet levierul în direcția indicată de săgeata din figură și apoi se asigură cablul.
3 2 1 1. 2. 3. VOLET DE AER CABLU SELECTARE SURSĂ DE AER LEVIER SELECTARE SURSĂ DE AER
FIG. 2A 17 3. După ce se asigură cablul se verifică funcționarea corespunzătoare.
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație) 2A9
UNITATE DE CLIMATIZARE
1
4
3
2
7
6 5
8 9 10
11
12
13
14
15
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
UNITATE CLIMATIZARE SUFLANTĂ GARNITURĂ MOTOR MOTOR SUFLANTĂ REZISTOR SUFLANTĂ SUPORT REZISTOR RADIATOR ÎNCĂLZIRE VOLET DISTRIBUȚIE AER
9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.
VOLET DE TEMPERATURĂ CARCASĂ UNITATE CLIMATIZARE (DREAPTA) CARCASĂ UNITATE CLIMATIZARE (STÂNGA) CABLU COMANDĂ TEMPERATURĂ CABLU COMANDĂ MOD LIVRARE AER CABLU SELECTARE SURSĂ DE AER ANSAMBLU LEVIER COMANDĂ CLIMATIZARE
FIG. 2A 18
2A10 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Încălzire, Ventilație)
Demontare
1. Se slăbește șurubul de golire a radiatorului și se golește lichidul de răcire, se demontează furtunurile (2) de la unitatea de climatizare. 2. Se demontează planșa bord și piesele asociate. 3. Se decuplează conectorii de la cablaj. 4. Se demontează șuruburile și piulițele carcasei unității de climatizare.
1
Montare
Se efectuează operațiile descrise la demontare, în ordine inversă. Trebuie avute în vedere următoarele aspecte: Se reglează cablurile de comandă; Se umple cu lichid de răcire.
2
1. 2.
ȘURUB DE MONTARE PIULIȚĂ DE MONTARE
FIG. 2A 19 5. Se scoate radiatorul de încălzire din unitatea de climatizare.
1
1.
RADIATOR ÎNCĂLZIRE
FIG. 2A 20
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat) 2B11
VACUUMAREA SISTEMULUI șI ÎNCĂRCAREA CU REFRIGERENT
Se încarcă temporar sistemul pentru verificare Se face un test de performanță a sistemului Freon R 12 (500g)
PIERDERI DE GAZ SE MAI STRÂNG RACORDURILE 1 SE DESCHIDE SUPAPA REZERVORULUI DE ÎNCĂRCARE.
Se oprește vacuumarea
Se verifică etanșeitatea conexiunilor
Se începe vacuumarea
Se verifică dacă există pierderi de refrigerent
Aprox. 15 min. (peste 750 mmHg)
Se lasă 5 minute
Indicația aparatului este normală
Mai mult de 15min (peste 750 mmHg) Se încarcă sistemul astfel încât manometrul să indice 1 kgf/cm2
Se strâng racordurile încă puțin
1. Se face vacuumarea timp de 15 minute utilizând o pompă de vacuum.
SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (DESCHISĂ) POMPA DE VACUUM (FUNCȚIONEAZĂ)
3. Se verifică etanșeitatea după aproximativ 5 minute.
SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ) SE DESCHIDE DUPĂ 5 MIN
NORMAL
FIG. 2B 13 VACUMAREA 2. Se închid supapele de joasă și înaltă presiune ale sistemului de instrumente și se oprește pompa de vacuum.
SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ)
FIG. 2B 15 SE STRÂNG RACORDURILE ÎNCĂ PUȚIN 4. Se scoate aerul din furtunul de încărcare înainte de încărcarea cu refrigerent.
SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ)
SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ) 2 3 SE SLĂBEșTE PIULIȚA FURTUNULUI. SE STRÂNGE PIULIȚA DUPĂ CE S-A SCURS PUȚIN REFRIGERENT.
POMPA DE VACUUM (OPRITĂ DUPĂ ÎNCHIDEREA SUPAPELOR)
FURTUN DE ÎNCĂRCARE LA COMPRESOR REZERVOR DE ÎNCĂRCARE
FIG. 2B 14 OPRIT DUPĂ ÎNCHIDEREA SUPAPELOR
FIG. 2B 16 AERISIREA FURTUNULUI DE ÎNCĂRCARE
Se face încarcarea finală a sistemului cu refrigerent
Se repetă operația de vacuumare
SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ)
2B12 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat) 5. Se încarcă temporar sistemul cu refrigerent.
MANOMETRUL DE PE PARTEA DE JOASĂ PRESIUNE INDICĂ 1KGF/CM2 SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ) SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (DESCHISĂ) SUPAPĂ REZERVOR DE ÎNCĂRCARE (DESCHISĂ) SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ)
8. Se începe încărcarea finală pe partea de înaltă presiune.
SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (DESCHISĂ) SUPAPĂ REZERVOR DE ÎNCĂRCARE (DESCHISĂ)
REZERVOR DE ÎNCĂRCARE SE VERIFICĂ DACĂ EXISTĂ PIERDERI
REZERVOR DE ÎNCĂRCARE SE FACE DUPĂ OPRIREA MOTORULUI A NU SE DESCHIDE SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE
FIG. 2B 17 ÎNCĂRCARE TEMPORARĂ 6. Se vacuumează mai mult de 15 minute.
SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (DESCHISĂ)
FIG. 2B 20 ÎNCĂRCAREA FINALĂ CU REFRIGERENT 9. Se pregătește sistemul pentru încărcarea finală.
MANOMETRU ON (ATENȚIE) DACĂ ESTE DESCHIS, REZERVORUL DE ÎNCĂRCARE POATE FI DETERIORAT
SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ) SE DESCHIDE DUPĂ 5 MIN
POMPA DE VACUUM (FUNCȚIONEAZĂ)
5 UșI
ÎNTRERUPĂTOR A/C: ON ÎNTRERUPĂTOR VENTILATOR: ON MANETĂ C-DĂ TEMP.: RECE
FIG. 2B 18 SE REFACE VACUUMAREA 7. Se scoate aerul din furtunul de încărcare înainte de încărcarea cu refrigerent. FIG. 2B 21 ÎNCĂRCAREA FINALĂ CU REFRIGERENT 10.Se începe încărcarea finală de la partea de joasă presiune și se acționează compresorul până când se încarcă 500 g de refrigerent.
SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (DESCHISĂ) SUPAPĂ REZERVOR DE ÎNCĂRCARE (DESCHISĂ)
SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ) 2 3 SE SLĂBEșTE PIULIȚA FURTUNULUI. SE STRÂNGE PIULIȚA DUPĂ CE S-A SCURS PUȚIN REFRIGERENT. LA COMPRESOR
SUPAPA DE ÎNALTĂ PRESIUNE (ÎNCHISĂ)
SUPAPA DE JOASĂ PRESIUNE (DESCHISĂ)
1
FURTUN DE ÎNCĂRCARE
SE DESCHIDE SUPAPA REZERVORULUI DE ÎNCĂRCARE.
REZERVOR DE ÎNCĂRCARE
REZERVOR DE ÎNCĂRCARE SE ÎNCHIDE SUPAPA DUPĂ CE S-AU ÎNCĂRCAT 500 G DE REFRIGERENT
FIG. 2B 19 AERISIREA FURTUNULUI DE ÎNCĂRCARE
FIG. 2B 22 ÎNCĂRCAREA CU REFRIGERENT
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat) 2B13 11.Se verifică nivelul de încărcare. Cum presiunea indicată de aparatele de măsură este influențată de temperatura mediului ambiant, valorile citite trebuie interpretate conform graficelor de mai jos. Indicația manometrelor (temperatura mediului ambient mai mare de 30°C) Partea de înaltă presiune: Partea de joasă presiune: Presiunea pe partea de înaltă presiune (kgf/cm2) Presiunea pe partea de joasă presiune (kgf/cm2) 12~15 kgf/cm2 2~3 kgf/cm2
10
20
5
15
10 20 30 Temperatura mediului ambiant (°C)
10
10
20
30
Temperatura mediului ambiant (°C)
FIG. 2B 23 RELAȚIA ÎNTRE TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT ȘI PRESIUNEA ÎN SISTEMUL A/C
Precauțiuni la încărcarea sistemului cu refrigerent
1. Când se încarcă sistemul cu refrigerent nou imediat după instalarea sistemului A/C: Se face vacuumarea pe partea de înaltă presiune pentru cinci minute, iar apoi se face vacuumarea de pe ambele părți ale sistemului (de înaltă presiune și de joasă presiune). Când se face încărcarea sistemului cu compresorul în stare de funcționare, se face pe partea de joasă presiune. 2. Când se face reîncărcarea sistemului: Când se face descărcarea sistemului, refrigerentul nu trebuie să se scurgă pe partea de înaltă presiune. Atenție: Dacă se scurge o cantitate prea mare de refrigerent compresorul poate fi avariat, de aceea trebuie acordată mare atenție. Trebuie utilizat refrigerentul recomandat când se adaugă refrigerent în sistem. 3. Alte observații: Întotdeauna trebuie utilizat refrigerent recomandat. Un zgomot neobișnuit, un huruit", se aude pentru câteva secunde la compresor atunci când începe să funcționeze imediat după umplerea cu refrigerent, dar este normal. (Se aude în mod special atunci când sistemul este încărcat sau când temperatura mediului ambiant este prea scăzută). Fereastra de vizitare a receptorului uscător poate fi albă, dar este o situație normală.
2B14 CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat)
REGLAREA TURAȚIEI DE RALANTI CU AER CONDIȚIONAT
1. Întrerupător A/C: pornit. Levier comandă ventilator: viteză mare
FIG. 2B 24 RGLAREA TURAȚIEI DE RALANTI 2. Reglarea șurubului de reglaj ralanti Turația motorului (rpm) Aerul condiționat oprit Aerul condiționat pornit 950 ± 50 1100 ± 50
JOS
SUS
FIG. 2B 25 REGLAREA ȘURUBULUI DE RALANTI
TESTUL DE PERFORMANȚĂ
CONDIȚIILE TESTULUI: ÎNTRERUPĂTORUL A/C: ON, MANETA DE COMANDĂ VENTILATOR: VITEZĂ MARE
FIG. 2B 26 TEST DE PERFORMANȚĂ
CLIMATIZAREA ȘI AERUL CONDIȚIONAT (Aer condiționat) 2B15
Domeniul de temperatură la intrarea și ieșirea aeratorului central
(Temperatura mediului ambiant 20~35°C) 40 35 Temperatura la intrarea în evaporator (°C) 30 25 (24) 20 15 10 5
0
5
10 (12) 15
Zo na de luc ru
20
25
30
Temperatura la ieșirea aeratorului central (°C) Exemplu: Temperatura la intrarea evaporatorului Temperatura la ieșirea aeratorului central 24°C 12°C
În acest caz, punctul obținut este în zona de lucru cum este arătat în figura de mai sus, iar situația este corectă. Dacă performanțele de răcire nu sunt bune, se verifică nivelul refrigerentului prin fereastra de vizitare a receptorului uscător.
SUSPENSIE FAȚĂ 31
CAPITOLUL 3
SUSPENSIE FAȚĂ
SUSPENSIE FAȚĂ
DESCRIERE GENERALĂ ................................................................................................................. 3 2 SERVICE PE VEHICUL ..................................................................................................................... 3 4 Ansamblu amortizor ................................................................................................................... 3 4 Rulment roată .............................................................................................................................. 3 7 Bucșă braț inferior ..................................................................................................................... 3 8 Inspecție și întreținere .............................................................................................................. 3 8 CUPLURI DE STRÎNGERE ............................................................................................................. 3 10
ARBORE TRANSMISIE FAȚĂ
DESCRIERE GENERALĂ ............................................................................................................... 3 11 DEZASAMBLARE ȘI ASAMBLARE ............................................................................................... 3 12 SDV ................................................................................................................................................. 3 13
32 SUSPENSIE FAȚĂ
3A. SUSPENSIE FAȚĂ
DESCRIERE GENERALĂ
La acest vehicul se utilizează un sistem cu suspensie independentă cu amortizorul instalat pe braț astfel încât rigiditatea la rulare să fie îmbunătățită.
1
2
3
4
8
7
5 6
1. 2. 3. 4.
SUPORT AMORTIZOR TAMPON ARC ELICOIDAL ANSAMBLU AMORTIZOR
5. 6. 7. 8.
BRAȚ SUSPENSIE BUCȘĂ BARĂ STABILIZATOARE ARTICULAȚIE BARĂ STABILIZATOARE BARĂ STABILIZATOARE
FIG. 3 1 SUSPENSIE FAȚĂ
SUSPENSIE FAȚĂ 33
SISTEMUL SUSPENSIE INDEPENDENTĂ
Tip
Tip cu două brațe Tip McPherson
Suspensia cu două brațe
Aceasta este alcătuită din brațul inferior și superior, fuzeta, arc elicoidal, etc. și este de 2 feluri : de tip paralelogram și de tip braț scurt - braț lung în funcție de lungimea brațului inferior și superior.
TIP "PARALELOGRAM"
TIP "BRAȚ SCURT - BRAȚ LUNG"
FIG. 3 2 TIP CU DOUĂ BRAȚE
Tipul McPherson
Brațul superior nu mai există dar amortizorul este fixat pe fuzetă. Astfel configurația este simplificată și numărul pieselor componente este mai mic; acest sistem de suspensie ocupă un spațiu mai mic oferind posibilitatea creșterii spațiului compartimentului motor. Acest sistem este adoptat pe scară largă ca suspensie față pentru tipurile de vehicule cu tracțiune față.
FIG. 3 3 TIP McPHERSON
34 SUSPENSIE FAȚĂ
SERVICE PE VEHICUL
ANSAMBLU AMORTIZOR
12 11 10 9 7 6 5 8
13 14
3 4 1
2
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.
FUZETA BRAȚ FAȚĂ AMORTIZOR ARC TAMPON LIMITARE MONTURĂ CURSĂ SUPORT SUPERIOR RULMENT SUPORT RULMENT MONTURĂ INFERIOARĂ MONTURĂ SUPERIOARĂ SUPORT AMORTIZOR SUPORT INTERIOR TAMPON
FIG. 3 4 ANSAMBLU AMORTIZOR
Demontare
1. Se ridică din partea față a vehiculului utilizând un cric. 2. Se demontează roțile față. 3. Se demontează siguranța (în formă de E) care fixează racordul de frînă; se demontează piulițele și șuruburile care fixează ansamblul amortizor de fuzetă.
4. Se desprinde fuzeta de ansamblul amortizor.
ATENȚIE ! Aveți grijă să nu deteriorați racordurile de frână.
1 1
2
2 1. 2. SIGURANȚĂ (E-RING) ȘURUBURI ȘI PIULIȚE PRINDERE AMORTIZOR 1. PIULIȚE AMORTIZOR șASIU 2. SUPORT AMORTIZOR
FIG. 3 5 DEMONTARE AMORTIZOR
FIG. 3 6
SUSPENSIE FAȚĂ 35
Dezasamblare
1. Demontați piulița de fixare a amorizorului după ce ați comprimat arcul cu ajutorul dispozitivelor speciale. ATENȚIE ! Demontați piulița după comprimarea suficientă a arcului. Când utilizați dispozitivul special, fixați arcul astfel încât să nu se destindă. În timpul comprimării, nu îndreptați arcul către colegii de lucru.
Inspecție
Inspectați fiecare din piesele descrise în figura de mai jos.
DETERIORAT DEFORMAȚIE ZGÂRIAT
ÎNDOIT SCĂPĂRI DE ULEI DETERIORAT
1 3
FIG. 3 8 INSPECTAREA ANSAMBLULUI AMORTIZOR
2
Asamblare
Se parcurg în ordine inversă etapele de la dezasamblare. Atenție la următoarele : Când montați rulmentul axial și protecția antipraf ungeți cu vaselină toate suprafețele de contact.
1. 2. 3.
DISPOZITIV SPECIAL (PRESĂ DE ARC 09940 71430) ARC ANSAMBLU AMORTIZOR
FIG. 3 7 COMPRIMAREA ARCULUI
1
1. RULMENT AXIAL
FIG. 3 9 UNGEREA CU VASELINĂ
36 SUSPENSIE FAȚĂ
Când montați rulmentul axial aveți grijă ca protecția antipraf să nu fie deteriorată sau poziționată greșit.
Demontarea fuzetei, butucului roții și a brațului inferior 1. Se slăbește piulița roții. 2. Se demontează piulița cu autoblocare. 3. Se montează cricul. 4. Se demontează etrierul. 5. Se demontează butucul roții utilizând dispozitivele speciale.
1 2 2
3 1. PROTECȚIE ANTIPRAF 2. SUPORT RULMENT
FIG. 3 10 INSTALAREA PROTECȚIEI ANTIPRAF
1 1. BUTUCUL ROȚII 2. DISPOZITIV SPECIAL (EXTRACTOR TAMBUR FRÂNĂ 0994317910) 3. DISPOZITIV SPECIAL (CIOCAN CU INERȚIE 09942 15510)
Instalați arcul astfel încât să fie bine fixat.
FIG. 3 12 DEMONTAREA BUTUCULUI ROȚII FAȚĂ 6. Se demontează rotula bieletei de direcție utilizând dispozitivele speciale.
1
2
1. SUPORT SUPERIOR ARC 2. MONTURA ARC (PLASTIC)
1
FIG. 3 11 INSTALAREA ARCULUI
Instalare
Se parcurg în ordine inversă etapele de la dezasamblare.
1. DISPOZITIV SPECIAL (PRESĂ ROTULE 0991365210)
FIG. 3 13 DEMONTAREA ROTULEI BIELETEI DE DIRECȚIE
SUSPENSIE FAȚĂ 37
7. Se demontează șuruburile și piulițele de pe braț. 8. Se demontează rotula brațului inferior. 9. Se demontează fuzeta. 10.Se demontează brațul inferior împreună cu bara stabilizatoare. ATENȚIE ! Se leagă etrierul cu ajutorul unei sârme de oțel pentru a nu deteriora furtunurile de frână.
RULMENTUL ROȚII Înlocuiți rulmentul dacă are joc. Utilizând o tijă de alamă, bateți (cu ciocanul) și scoateți afară rulmenții exterior și interior.
1
1
2 1. TIJĂ DE ALAMĂ
FIG. 3 15 DEMONTAREA RULMENȚILOR
3 1. 2. 3. FURTUN FRÂNĂ SÂRMĂ DE OȚEL ETRIER
După ungerea cu vaselină a rulmentului și a interiorului butucului, presați rulmentul utilizând dispozitivul special.
FIG. 3 14 PROTECȚIA FURTUNURILOR DE FRÂNĂ
1
1. DISPOZITIV SPECIAL (PRESĂ DE RULMENȚI 0991385210)
FIG. 3 16 PRESAREA RULMENȚILOR
38 SUSPENSIE FAȚĂ
ATENȚIE ! Pentru a ușura asamblarea butucului se presează rulmentul și distanțierul pe care s-a aplicat vaselină. Când se monteză rulmentul exterior, garnitura trebuie să fie orientată în afară.
INSPECȚIE ȘI ÎNTREȚINERE
Rotula brațului inferior
Se inspectează vizual burduful rotulei de crapături sau deteriorări. Dacă există deteriorări, funcționarea va fi necorespunzătoare din cauza impurităților ce pot pătrunde (nisip, praf, etc.).
1
3
4 2 5 1. RULMENT EXTERIOR 2. GARNITURĂ ETANșARE 3. RULMENT INTERIOR 4. GARNITURĂ ETANșARE ULEI 5. DISTANȚIER
1
2
FIG. 3 17 BUTUCUL ROȚII
1. BURDUF ROTULĂ 2. BRAȚ INFERIOR
BUCȘĂ BRAȚ INFERIOR
Se înlocuiește bucșa deteriorată.
FIG. 3 19 INSPECȚIA ARTICULAȚIEI
Instalare
Se parcurg în ordine inversă etapele de la dezinstalare. Aveți grijă la următoarele : Cînd montați garnitura pe discul de frână, verificați poziționarea corectă.
1
GARNITURĂ
1. DISPOZITIV SPECIAL (EXTRACTOR BUCȘĂ 0994377910)
1
FIG. 3 18 EXTRACȚIE BUCȘĂ
1. DISC DE FRÂNĂ 2. BUTUC ROATĂ
2
FIG. 3 20 DISC FRÂNĂ
SUSPENSIE FAȚĂ 39
Se instalează discul și butucul roții utlizând dispozitivele speciale.
1
1. DISPOZITIV SPECIAL (DISPOZITIV MONTARE BUTUC 0991385210)
FIG. 3 21 INSTALAREA BUTUCULUI Piulița arborelui de transmisie Se strânge piulița arborelui de transmisie utilizând o cheie dinamometrică, cu cuplul specificat sau puțin inferior și se bate marginea piuliței cu un dorn pentru a preveni slăbirea. Cuplul piuliței arborelui de transmisie (piuliță cu autoblocare) (kgfcm)
1500 2000
FIG. 3 22 INSTALAREA PIULIȚEI ARBORELUI DE TRANSMISIE
310 SUSPENSIE FAȚĂ
CUPLURI DE STRÂNGERE
Elemente de strâns Piulițe amortizor-șasiu Șuruburi și piulițe prindere amortizor pe fuzetă Piulița rotulei bieletei de direcție Piulița cu auto blocare a arborelui de transmisie Cupluri de strângere(kgfcm) 180 280 700 900 350 550 1500 2000
SUSPENSIE FAȚĂ 311
3B. ARBORELE DE TRANSMISIE FAȚĂ
DESCRIERE GENERALĂ
O articulație homocinetică este utlizată la partea dinspre roată a arborelui de transmisie pentru a transmite forța de tracțiune fără șocuri la schimbarea unghiului de transmisie. Pe partea dinspre diferențial se utilizează o articulație homocinetică tripodă sau cu bile cu rezistența la alunecare mică.
PARTEA DINSPRE DIFERENȚIAL PARTEA DINPRE ROATĂ
A TIP ARTICULAȚIE TRIPODĂ
PARTEA DINPRE ROATĂ
PARTEA DINSPRE DIFERENȚIAL
TIP ARTICULAȚIE CU BILE
FIG. 3 23 ARTICULAȚIA TRIPODĂ ȘI ARTICULAȚIA CU BILE TIP Dreapta Stânga M/T 521,0 335,5 22 A/T 526,1 335,1 22
DIMENSIUNE Lungime "A" (mm)
diametru arbore (mm)
312 SUSPENSIE FAȚĂ
DEZASAMBLARE șI ASAMBLARE
Arborele de transmisie
BURDUF RUPT JOC LA ROTIRE
BURDUF RUPT JOC LA ROTIRE
CANELURI UZATE
ARBORE DETERIORAT
CANELURI UZATE
FIG. 3 24 DEZASAMBLARE ȘI INSPECTARE ARBORE DE TRANSMISIE Dezasamblare ATENȚIE ! Articulația dinspre roată nu se dezasamblează niciodată. Pentru înlocuirea burdufului se dezasamblează articulația dinspre diferențial. Când înlocuiți arborele, aveți grijă ca burdufurile articulațiilor să nu fie deteriorate. 1. Se demontează colierul și cămașa exterioară la articulația dinspre diferențial (în cazul articulației cu bile se demontează inelul de siguranță).
3 2
2. După îndepărtarea vaselinei și a siguranței circulare, se scoate crucea (de la tripodă) de pe arbore.
1
1. CRUCEA TRIPODĂ 2. RULMENT 3. SIGURANȚĂ CIRCULARĂ 1
FIG. 3 26 DEMONTAREA SIGURANȚEI (ARTICULAȚIE TRIPODĂ) (În cazul articulației cu bile se demontează cele 6 bile).
1. CĂMAșĂ EXTERIOARĂ
FIG. 3 25 DEMONTAREA CĂMĂȘII EXTERIOARE
SUSPENSIE FAȚĂ 313
Asamblarea
Se parcurg în ordine inversă etapele de la dezasamblare. Aveți grijă la următoarele : Se verifică defectele înainte și după dezasamblare; se înlocuiesc piesele defecte și apoi se asamblează corect. După curățirea cămășii exterioare, se usucă cu aer comprimat și se șterge cu o cârpă. Se aplică vaselină pe articulația dinspre roată sau în interiorul burdufului de cauciuc. Se instalează burduful de cauciuc pe arbore.
După umplerea cu vaselină a burdufului, acesta se fixează cu ajutorul colierului de prindere. Se instalează burduful dinspre diferențial pe arbore, se aplică vaselină pe articulație și în burduf. După montarea articulației tripodă (sau articulației cu bile) pe arbore, se fixează cu siguranța circulară. După umplerea burdufului dinspre diferențial cu vaselină, se montează articulația. Se fixează burduful pe articulație cu ajutorul colierului de prindere.
SDV
1 2 3 4
09940 71430 Presă de arc 5
09913 85210 Dispozitiv montare butuc și extracție rulmenți 6
09942 15510 Ciocan cu inerție
09943 17910 Extractor tambur frână
09943 77910 Extractor bucșă
09913 65210 Extractor rotulă bieletă de direcție
FIG. 3 27
SUSPENSIE SPATE 41
CAPITOLUL 4
SUSPENSIE SPATE
DESCRIERE GENERALĂ ................................................................................................................4 2 SERVICE PE VEHICUL ....................................................................................................................4 3 Suspensia spate, puntea spate ...............................................................................................4 4 Inspecție și întreținere .............................................................................................................4 5 CUPLURI DE STRÂNGERE ............................................................................................................4 8 SDV ..................................................................................................................................................4 8
42 SUSPENSIE SPATE
DESCRIERE GENERALĂ
Tipul suspensiei spate utilizate la acest vehicul este cu brațe trase.
4
3 1
4 2 1
5 1. 2. 3. 4. 5. ARC SPATE AMORTIZOR BARĂ STABILIZATOARE TAMPON LIMITARE CURSĂ BRAȚ TRAS
FIG. 4 1 SUSPENSIA SPATE
SUSPENSIE SPATE 43
SERVICE PE VEHICUL
SUSPENSIA SPATE, PUNTEA SPATE
450 ~ 700
5
2 3 1 8
450 ~ 700
4 7 450 ~ 700
350 ~ 550
9
10
11
700 ~ 900 6
12 800 ~ 1200
13 700 ~ 900
14
: CUPLURI DE STRÂNGERE (KGFCM) 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. ARC SPATE TAMPON LIMITARE CURSĂ MONTURĂ SUPERIOARĂ AMORTIZOR BARĂ STABILIZATOARE BRAȚ TRAS BUCșĂ 8. PUNTE SPATE 9. RULMENT 10. DISTANȚIER 11. TAMBUR FRÂNĂ 12. șPLINT 13. PIULIȚĂ CRENELATĂ 14. CAPAC ARBORE
FIG. 4 2
44 SUSPENSIE SPATE
SUSPENSIA SPATE, PUNTEA SPATE
Demontare
1. Se ridică vehiculul pe elevator. Se demontează roata spate.
3. Se demontează furtunurile și conductele de frână. Utilizați o cheie fixă plată pentru a demonta conductele de frână. Montați un dop de cauciuc la capătul conductelor de frână.
FURTUN FRÂNĂ
FIG. 4 5 DEMONTAREA FURTUNURILOR DE FRÂNĂ FIG. 4 3 POZIȚIA PE ELEVATOR 2. Se demontează tamburul frână cu ajutorul dispozitivelor speciale. 4. Slăbiți șurubul inferior al amortizorului.
AMORTIZOR
1
2
șURUBUL INFERIOR AL AMORTIZORULUI
1. DISPOZITIV SPECIAL (CIOCAN CU INERȚIE 09942 15500) 2. DISPOZITIV SPECIAL (EXTRACTOR TAMBUR FRÂNĂ 09943 17910)
FIG. 4 6 DEMONTAREA ȘURUBULUI INFERIOR AL AMORTIZORULUI
FIG. 4 4 DEMONTAREA TAMBURULUI FRÂNĂ
5. Demontați bara stabilizatoare și coborâți puțin elevatorul.
SUSPENSIE SPATE 45
6. Extrageți arcul și demontați brațul.
Înlocuire rulment roată spate
Se demontează rulmenții interior și exterior utilizând un dorn de alamă.
BRAȚ TRAS
BRAȚ TRAS
DORN DE ALAMĂ
FIG. 4 7 DEMONTAREA BRAȚULUI TRAS 7. Se demontează puntea spate. FIG. 4 9 DEMONTAREA RULMENȚILOR La montarea rulmenților se aplică suficientă vaselină pe rulmenți și pe suprafața interioară a butucului roții, apoi se presează rulmenții în butuc cu ajutorul dispozitivelor speciale.
INSPECȚIE șI ÎNTREȚINERE
Rulmentul roții spate
Montați cricul și verificați jocul axial prin mișcarea roții în direcție axială. Dacă jocul este prea mare înlocuiți rulmentul. Joc axial rulment (mm) 0 0,35
1
1. DISPOZITIV SPECIAL (PRESĂ RULMENȚI 0991385210)
FIG. 4 10 PRESAREA RULMENȚILOR
FIG. 4 8 VERIFICARE JOC RULMENT ROATĂ SPATE
46 SUSPENSIE SPATE
ATENȚIE ! La asamblarea rulmentului poziționați corect garnitura de etanșare.
Arcul amortizor
La montare arcul se poziționează astfel încât capătul închis să fie deasupra capătului deschis. În acest fel arcul stă bine fixat în lăcașuri.
RULMENT EXTERIOR
RULMENT INTERIOR
GARNITURĂ
DISTANȚIER
CAPĂTUL DESCHIS
FIG. 4 11 POZIȚIONAREA RULMENȚILOR
FIG. 4 13 MONTAREA ARCULUI
Instalare
Se parcurg în ordine inversă etapele de la Dezinstalare. Atenție la următoarele :
Piulița punte spate
Strângeți piulița punte spate la cuplul specificat. Cuplu de strângere piuliță punte spate (kgfcm) 800 1200
Brațul tras
La montarea brațului șurubul se poziționează cu capătul spre axa vehiculului.
BRAȚ TRAS
FIG. 4 14 STRÂNGEREA PIULIȚEI PUNTE SPATE
FIG. 4 12 MONTAREA BRAȚULUI TRAS
SUSPENSIE SPATE 47
Șplintul
Asigurați-vă că ambele capete ale șplintului sunt corect îndoite peste piulița crenelată, astfel încât să poată fi montat capacul.
șPLINT
FIG. 4 15 MONTAREA ȘPLINTULUI
48 SUSPENSIE SPATE
CUPLURI DE STRÂNGERE
Piese strânse Bara stabilizatoare (pe caroserie) Bara stabilizatoare (pe punte) Amortizor (telescop) Braț tras Piulița crenelată Cuplul de strângere (kgcm) 450 700 350 550 450 700 700 900 800 1200
SDV
1 2 3
09942 15510 Ciocan cu inerție
09943 17911 Extractor tambur frână
09913 85210 Presă rulmenți
FRÂNE 51
CAPITOLUL 5
FRÂNE
DESCRIERE GENERALĂ ................................................................................................................ 5 2 Etrier frână cu disc ................................................................................................................... 5 3 Frâna cu tambur ........................................................................................................................ 5 5 Cilindrul principal ......................................................................................................................5 7 Supapa limitatoare de presiune ..............................................................................................5 9 Ansamblu servofrână ..............................................................................................................5 10 DEPANARE .....................................................................................................................................5 14 SERVICE PE VEHICUL ..................................................................................................................5 16 Frâna de parcare .....................................................................................................................5 17 Inspectare .................................................................................................................................5 18 Cilindrul principal ....................................................................................................................5 20 Reglarea tijei de acționare a servofrânei ...........................................................................5 20 SDV ................................................................................................................................................5 21
52 FRÂNE
DESCRIERE GENERALĂ
Când pedala de frână este apăsată, în cilindrul principal se crează presiune și sunt acționate pistoanele (două pentru față și două pentru spate). Cilindrul principal lucrează în tandem pe două circuite separate. Circuitul frână față este un circuit paralel (stânga și dreapta) și circuitul frână spate este un circuit serie (stânga și dreapta). Între cilindrul principal și circuitul frână spate este montată o supapă limitatoare de presiune. Frâna față este cu disc iar frâna spate este cu tambur cu acționare independentă a saboților. Frâna de parcare este mecanică cu cablu și acționează pe roțile spate.
3
4
2 1
1. CILINDRUL PRINCIPAL 2. MANETA FRÂNA PARCARE
3. SUPAPĂ LIMITATOARE DE PRESIUNE 4. DISTRIBUITOR 2 CĂI
FIG. 5 1 CIRCUIT FRÂNĂ (TIP H)
3
4
2 1
1. CILINDRU PRINCIPAL 2. MANETĂ FRÂNĂ PARCARE
3. SUPAPĂ LIMITATOARE DE PRESIUNE 4. DISTRIBUITOR 5 CĂI
FIG. 5 2 CIRCUIT FRÂNĂ (TIP X)
FRÂNE 53
ETRIER FRÂNĂ CU DISC
Pe roțile din față sunt instalate frâne cu disc.
4 3
2 5 1 1 5 1. 2. 3. 4. 5. PLĂCUȚE FRÂNĂ PISTON DISC DE FRÂNĂ CAPAC ANTIPRAF SUPORT PLĂCUȚE
FIG. 5 3 ETRIER
Funcționarea etrierului
Frâna față este de tip cu etrier mobil cu piston. Presiunea generată în cilindrul principal acționează asupra plăcuței de frână (1) dinspre piston și aceasta este presată. În același timp etrierul este deplasat datorită presiunii de la fundul pistonului (2) astfel încât presează cealaltă plăcuță de frână pe disc, în acest mod realizându-se presarea ambelor plăcuțe.
La frâna cu disc este necesară o presiune de lucru ridicată la pistonul roții. Pentru aceasta diametrul alezajului pistonului este mare. Chiar și o mică modificare a interstițiului dintre disc și plăcuță are o mare influență asupra cursei pedalei de frână. Este necesar ca distanța între disc și plăcuțe fie păstrată tot timpul la o valoare minimă. Aceasta se realizează prin intermediul unei garnituri de cauciuc.
54 FRÂNE
C O R P ETRIERULUI
U
L
CILINDRU
CILINDRU G A R N I T U R Ă ETANșARE G A R N I T U R Ă ETANșARE
DISCUL DE FRÂNĂ
FIG. 5 4 FUNCȚIONAREA ETRIERULUI
PISTON
PISTON
Calibrarea interstițiului dintre disc și plăcuțe
Atunci când este acționat, pistonul etrierului se deplasează către stânga (în figură). Garnitura de etanșare este puternic presată pe piston și se mișcă odată cu cilindrul (fig. 5 - 5). La deplasarea pistonului, garnitura de etanșare capătă o deformație constantă și înmagazinează energie elastică. Atunci când pedala de frână este eliberată și dispare presiunea de acționare, forța elastică înmagazinată în garnitură împinge pistonul înapoi spre dreapta în poziția inițială. Dacă plăcuțele de frână se uzează, atunci cursa pistonului către stânga va fi mai mare, dar cursa de revenire (către dreapta) va avea aceeași valoare din cauza deformației constante a garniturii de etanșare. Astfel, indiferent de mărimea uzurii plăcuțelor, interstițiul dintre discul de frână și plăcuțe este constant.
FĂRĂ PRESIUNE DE ACȚIONARE
CU PRESIUNE DE ACȚIONARE
FIG. 5 5 DEFORMAREA GARNITURII DE ETANȘARE
FRÂNE 55
FRÂNA CU TAMBUR
Ansamblul frână cu tambur include un sistem de autoreglare a jocului dintre saboți și tambur.
3
2 2
1 5
4
1. 2. 3. 4. 5.
ANSAMBLU REGULATOR SABOȚI CILINDRU ROATĂ TAMBUR ARC REVENIRE
FIG. 5 6 FRÂNĂ CU TAMBUR
Funcționare frână cu tambur
Atunci când pedala de frână este apăsată sunt acționate cele două pistoane ale cilindrului roată, care împing saboții către exterior și împiedică rotirea tamburului. Odată cu uzura saboților crește și cursa pistoanelor, deci trebuie apăsat mai mult pe pedala de frână. Interstițiul dintre tambur și saboți trebuie reglat cu
ajutorul șuruburilor de reglare a saboților. Acest model de frână spate are un sistem de autoreglare (ansamblu regulator) a jocului dintre tambur și saboți atunci când acesta se modifică din cauza uzurii saboților.
56 FRÂNE
Sistemul de autoreglare a jocului dintre saboți și tambur
1 Când jocul este corespunzător.
MAI PUȚIN DE 1 DINTE
ROTIȚA CLICHETULUI NU SE ROTEșTE
2 Când jocul este prea mare.
UN DINTE SAU MAI MULȚI
ROTIȚA CLICHETULUI SE ROTEșTE șI JOCUL SE MICșOREAZĂ.
3 Când sabotul este uzat.
SABOT UZAT -> REGULATORUL ESTE EXTINS.
FIG. 5 7 CALIBRAREA JOCULUI
FRÂNE 57
CILINDRUL PRINCIPAL
1
2
3
1. REZERVOR 2. PISTON PRIMAR 3. PISTON SECUNDAR
FIG. 5 8 CILINDRUL PRINCIPAL
Ansamblul cilindrul principal
Cilindrul principal conține două pistoane și trei garnituri de etanșare. Presiunea hidraulică se creează în camera principală (a") și în camera secundară (b"). Presiunea hidraulică produsă în camera secundară (b") se transmite frânei spate, iar cea produsă în camera principală (a") se transmite frânei față (stânga și dreapta). < În cazul sistemului de frânare X-diagonal, presiunea hidraulică produsă în camera secundară ("b") se transmite frânelor dreapta-față și stânga-spate, iar cea produsă în camera principală (a") se transmite frânelor stânga-față și dreapta-spate>.
7
6
5
4
3
2
1
1. PISTON PRIMAR 2. GARNITURĂ ETANșARE 3. GARNITURĂ ETANșARE PISTON SECUNDAR
4. 5. 6. 7.
PISTON SECUNDAR GARNITURĂ ETANșARE ARC REVENIRE PISTON SECUNDAR CORP CILINDRU PRINCIPAL
FIG. 5 9 STRUCTURA CILINDRULUI PRINCIPAL
58 FRÂNE
Funcționarea cilindrului principal
Prin apăsarea pedalei de frână pistonul primar se deplasează către stânga producându-se presiune hidraulică în camera a". Prin intermediul acestei presiuni și a arcului de revenire a pistonului primar, pistonul secundar se deplasează către stânga creând presiune hidraulică în camera b".
2
1
1. PISTON PRIMAR 2. PISTON SECUNDAR
FIG. 5 10 FUNCȚIONAREA CILINDRULUI PRINCIPAL
FRÂNE 59
SUPAPA LIMITATOARE DE PRESIUNE
Supapa limitatoare de presiune controlează frânarea roților spate prin controlul presiunii hidraulice produsă în cilindrii de frână spate.
1 3 2
LA CILINDRII ROȚILOR SPATE
DE LA CILINDRUL PRINCIPAL
4
1. 2. 3. 4.
PISTON ARC SUPAPĂ SCAUN SUPAPĂ
FIG. 5 11 SUPAPĂ LIMITATOARE PRESIUNE FRÂNĂ SPATE
Nu funcționează
Când presiunea din cilindrul principal este mai mică decât presiunea limită Pistonul este împins la stânga de arcul (2) creându-se un joc între supapă și scaunul său. Presiunea din cilindrul principal se transmite în cilindrul roții spate.
Funcționează
Când presiunea din cilindrul principal este mai mare decât presiunea limită Supapa (3) este deplasată la dreapta datorită presiunii hidraulice produse în zona A" până când se așează în scaunul (4) închizând circuitul frânare spate.
3 1 2 1 2
3
PRESIUNE ÎN CILINDRUL ROATĂ SPATE
4
4 1. 2. 3. 4. PISTON ARC SUPAPĂ SCAUN SUPAPĂ
PRESIUNE LIMITĂ PRESIUNE ÎN CILINDRUL PRINCIPAL
1. 2. 3. 4.
PISTON ARC SUPAPĂ SCAUN SUPAPĂ
FIG. 5 12
FIG. 5 13
510 FRÂNE
ANSAMBLU SERVOFRÂNĂ
Servofrâna este un sistem care reduce forța necesară de apăsare pe pedala de frână prin utilizarea diferenței de presiune între galeria de admisie și mediul ambiant.
5
3
2 1
4
7
6
1. ARC PISTON SERVOFRÂNĂ 2. LIMITATOR CURSĂ TIJĂ PISTON 3. PISTON SERVOFRÂNĂ
4. 5. 6. 7.
TIJĂ PISTON SIGURANȚĂ LIMITATOR SUPAPĂ BURDUF FURCĂ TIJĂ PISTON
FIG. 5 14
FRÂNE 511
Funcționarea servofrânei
13 1
2
9
7
3
5
17
16 15 13 12 14
4 6 8
1. CAPAC FAȚĂ 2. CAPAC SPATE 3. TIJĂ ACȚIONARE SUPAPĂ 4. FILTRU AER 5. FURCĂ 6. OPRITOR ARC SUPAPĂ AER 7. ARC REVENIRE SUPAPĂ AER 8. OPRITOR ARC SUPAPĂ DE COMANDĂ 9. SUPAPĂ DE COMANDĂ 10. SUPAPĂ AER SERVOFRÂNĂ 11. PISTON SERVOFRÂNĂ 12. SIGURANȚĂ LIMITATOR SUPAPĂ 13. MEMBRANĂ SERVOFRÂNĂ 14. DISC DE REACȚIE 15. ARC REVENIRE PISTON SERVOFRÂNĂ 16. TIJĂ PISTON SERVOFRÂNĂ 17. șURUB REGLARE TIJĂ
10
11
FIG. 5 15 ANSAMBLU SERVOFRÂNĂ Când pedala de frână este apăsată, forța este transmisă pistonului cilindrului principal prin tija de acționare a supapei, supapa aer servofrână, discul de reacție și tija pistonului servofrână. În același timp, forța din pistonul servofrână dezvoltată datorită diferenței de presiune între cele două camere A" și B" se adaugă forței dată de pedală. Supapa de comandă are o funcție dublă de supapă de vacuum și supapă de aer. Așa cum se observă în figura de mai jos, supapa de control se închide între camerele A" și B" în timp ce partea ei exterioară C" intră în contact cu scaunul pistonului servofrânei și se deschide pe măsură ce C" se desprinde de scaunul pistonului (funcția de supapă de vacuum). De asemenea se închide între camera B" și aerul din exterior în timp ce partea ei interioară D" intră în contact cu scaunul supapei de aer, și se deschide pe măsură ce D" se desprinde de scaunul supapei de aer (funcție de supapă de aer).
Când pedala de frână nu este apăsată Tija de acționare a supapei este împinsă către dreapta de arcul (15). Supapa de aer este de asemenea deplasată către dreapta prin intermediul siguranței limitator (12). În acest caz, supapa de vacuum (partea C" a supapei de control) este deschisă și supapa de aer (partea D" a supapei de control) este închisă. Astfel în camerele A" și B" se crează aceeași depresiune care permite arcului de revenire (15) să deplaseze către dreapta pistonul servofrână.
3
2
1
SUPAPĂ DE VACUUM "C" SUPAPĂ DE AER "D"
"A"
"B"
1. SUPAPĂ DE COMANDĂ 2. SUPAPĂ AER SERVOFRÂNĂ 3. PISTON SERVOFRÂNĂ
FIG. 5 16 SERVOFRÂNĂ (CÂND NU ESTE FUNCȚIONALĂ)
512 FRÂNE
Când pedala de frână este apăsată
Fiind apăsată de tija de acționare, supapa aer servofrână este deplasată către stânga. Supapa de comandă este împinsă spre scaunul pistonului servofrână de către arcul supapei. Supapa de vacuum (partea C" a supapei de comandă) este închisă și taie comunicarea între camerele A" și B". În același timp, supapa de aer (partea D" a supapei de comandă) este încă închisă.
3 2 1
"A"
3
2
1
"B" 1. SUPAPĂ DE COMANDĂ 2. SUPAPĂ AER SERVOFRÂNĂ 3. PISTON SERVOFRÂNĂ
"A"
FIG. 5 18 SERVOFRÂNA (FUNCȚIONARE)
Când pedala de frână este eliberată
Când pedala de frână este eliberată, supapa aer servofrână se deplasează către dreapta datorită arcului de revenire. Supapa de vacuum (partea C" a supapei de comandă) se deschide și astfel se crează depresiune în camera B". Datorită acestei depresiuni pistonul cilindrului principal și pistonul servofrână se deplasează în pozițiile inițiale. Ele se află în aceeași poziție ca cea descrisă în situația când pedala de frână nu este apăsată.
"B" 1. SUPAPA DE COMANDĂ 2. SUPAPĂ AER SERVOFRÂNĂ 3. PISTON SERVOFRÂNĂ
FIG. 5 17 SERVOFRÂNA (ÎNCEPUTUL FUNCȚIONĂRII) Supapa aer servofrână (partea D" a supapei de comandă) este împinsă mai departe către stânga, se deschide și permite aerului să circule în camera B". Astfel se crează o diferență de presiune între camerele A" și B". Atunci când presiunea depășește presiunea exercitată de arcul revenire piston, pistonul servofrână se deplasează înapoi (spre stânga) împreună cu supapa de comandă. Supapa aer (partea D" a supapei de comandă) obturează fluxul de aer către camera B". În acest fel forța dată de pedala de frână este transformată în presiune hidraulică înaltă în cilindrul pricipal.
3
1
4
2
"A"
"B" 1. 2. 3. 4. SUPAPĂ AER SERVOFRÂNĂ ARC REVENIRE SUPAPĂ AER PISTON SERVOFRÂNĂ SUPAPĂ DE COMANDĂ
FIG. 5 19 SERVOFRÂNA (SFÂRȘITUL FUNCȚIONĂRII)
FRÂNE 513
Observație
Dacă vreuna din componentele servofrînei este defectă forța